Căldarea Dracului

Unde se află?

Se află în „Ţinutul Momârlanilor”, oraşul Vulcan, zona Paroşeni (dinspre Vulcan – înainte de primele blocuri din Paroşeni, se face un drum la stânga, iar apoi mai sînt vreo 2-3km de mers pe drum asfaltat, dar deteriorat până la locaţie)

ESCURSIE ÎN “IAD”

Spre surprinderea mea, am aflat că există aici, în Ţinutul Momârlanilor, o cascadă denumită “Cascada Dracului” şi în zona acesteia ar fi şi “Peştera Dracului”. Am pornit cu fraţii mei într-acolo să văd şi eu minunaţia… Cu numele nu aveam nici o problemă, deoarece nu cred că Dracu îl ispiteşte pe om, ci cred că omul bate la uşa lui Dracu şi tot omul îl pune să-i facă treaba murdară, crezând (omul) că va scăpa cu basma curată, aruncând vina pe Dracu… asta dacă ne luăm după ce am fost învăţaţi… dogme… fantezii… şi alte plăsmuri ale minţii umane…dar, rămanem pe actualul model “creştin” în această mică povestire.

M-am dus, cum s-ar spune în vizită la Dracu. Spre mirarea mea, am fost întâmpinat de o privelişte cum rar se observă: „Cascada Dracului”… Frumos “bine ai venit” primesc!

Cascada, prin căldările dânsei şi muzica apei, apa cristalină, revrigorantă îţi fac mintea să se lumineze şi inima să se bucure… Inima să se bucure!? Mintea să se întrebe: Oare chiar e aşa cum ne este prezentată de către “comunitatea anonimă” prin forţele sale autoritare (biserică, guverne, state, enităţi financiare, etc), această luptă eternă între bine şi rău? Sau defapt e doar PACE, dar nouă ne este prezentat altceva?

După sentimentul de pace şi linişte avut acolo, ne-am îndreptat către “Peştera Dracului”. Abia aşteptam să ajung acolo…şi într-adevăr a meritat aşteptarea. Formele din interiorul peşterii, chipurile din piatră, culoarele peşterii… de vis.

Deodată… l-am văzut… era “Pumnul Dracului” întins spre mine. Sentimentul avut? Acelaşi: PACE! “Am bătut pumnul cu Dracu” şi am vizitat în continuare peştera până la capătul dânsei, aceasta având (după aprecierile mele) vreo 3-400 metri. Fantastic loc!

Menţionez că absolut nici un drac, demon, prinţ al întunericului, minotaur, etc nu m-a deranjat, deoarece ERAM CU TOŢII ÎN PACE!

Faină excursie în iad!

“Mulţumesc Diavolului pentru întrebări şi lui Dumnezeu pentru răspunsuri!”

Cele două părţi vă transmit că Dumnezeu nu are nevoie de „bodyguarzi” (ci poate e invers, cum că omul are nevoie de partea Divină – din el) şi dincolo… sus şi jos e doar PACE! Raiul şi Iadul stau în aceeaşi casă şi trăiesc în PACE!

Şi v-am spus povestea aşa…

Mărturisire

Eu nu cred în dogme gen Bine versus Rău, în fantezii gen Rai verus Iad, cu atât mai mult în poveştile altei seminţii, dar vă recomand călduros, când aveţi ocazia să vizitaţi cele două locuri: SÎNT FANTASTICE!

Poate vom înţelege cu toţii mai clar că “EXISTĂ DOAR LUMINĂ ŞI OMNIPREZENŢĂ”, cu menţiunea că Lumina are un sens şi cât timpul sîntem orientaţi în sensul Dânsei totul e perfect, până în momentul în care ne întoarcem în sens invers Luminii, aceasta orbindu-ne şi astfel ajungem în întuneric!

PACEA FACE INIMA DE AUR ŞI MINTEA STRĂLUCITOARE!

Acasă

Lasă un comentariu