Atlantida – o poveste pierdută ? – Pe Urmele Străbunilor

O NOUĂ ERĂ

În timp ce ultimele fâşii de pământ ale Atlantidei se scufundau în apele învolburate ale oceanului, la mii de kilometri distanţă, pe toate continentele, supravieţuitorii castei maeştrilor-preoţi atlanţi, dintre cei care păstrau linia nealterată a doctrinei ancestrale, pregăteau calea celor care urmau să preia ştafeta dintre generaţii.

Experimentul din Egipt a fost încununat de succes. În urmă cu 30.000 de ani s-a făcut o primă punte de legătură între Atlantida şi restul lumii. Primele cărămizi ale noii grile energetice au fost puse.

Structurile energo-informaţionale ale noului ADN au fost perfect aliniate cu noua grilă energetică, iar primele programe evolutive s-au dovedit a fi un foarte mare succes.

În perioada cuprinsă între 30.000-12.000 î.Hr. Urma să se realizeze o primă joncţiune, cu implicaţii karmice, dintre civilizaţia atlantă şi cea băştinaşă primitivă. Ca urmare a acestui fapt, s-au pus bazele noilor civilizaţii de pe Terra (hiperboreană, pelasgă, neagră, galbenă).

În perioada dintre 12.000-6.000 î.Hr. Trebuia să se finalizeze distribuţia populaţiilor cu noile structuri ADN. Pentru a se realiza acest lucru s-au folosit numai câteva sute de indivizi, pentru fiecare rasă în parte. S-au folosit inclusiv înseminări artificiale. Ghidul meu spiritual, Ramo – entitate solară –, mi-a transmis că, nu de puţine ori, o oarecare aşezare era „adormită”, şi apoi femeile erau înseminate artificial cu embrioni având ADN-ul modificat.

În funcţie de noua grilă energetică, dar şi datorită unor mici diferenţe (specifice raselor umane), noile structuri ADN mai necesitau încă anumite „ajustări”. Astfel, populaţiile erau delimitate strict către zone care impuneau o oarecare izolare. Din această cauză populaţiile au fost „lăsate” să evolueze în anumite regiuni delimitate de bariere naturale (fluvii, râuri, mări, oceane, munţi, deşert, zone aride, mlaştini etc.).

Datorită faptului că structura noului ADN era susţinută de noua grilă energetică, era normal ca în decursul timpului să devină dominantă. În cele din urmă, spre anul 6.000 î.Hr., aproape întreaga populaţie a planetei era formată din indivizi având noua structură ADN modificată.

Succesul acestor etape a fost foarte mare.

După anul 6.000 î.Hr. Urma să se desfăşoare evoluţia noii civilizaţii umane. Trebuia să fie o etapă deosebit de activă, din toate punctele de vedere. Evoluţia urma să cuprindă dinamica evolutivă a corpului emoţional şi mental, adică zona de intersecţie a primelor structuri energo-informaţionale, aferente celor două mari curente evolutive.

A fost o etapă grea din toate punctele de vedere, o etapă în care egoul părea să fie singurul suveran, materia părea să fie singurul spaţiu, iar manipularea (prin forţă, ameninţarea cu forţa, prin religii sau prin diverse curente ideologice) părea să fie singura formă de orânduire. A fost (şi încă mai este) etapa dualităţii şi a „eternei” bătălii dintre bine şi rău.

Cu toate că (date fiind faptele) celor mai mulţi le este greu să creadă că există un Dumnezeu, sau că Acestuia îi pasă de noi, mi s-a adus la cunoştinţă că planeta (inclusiv societăţile) a fost foarte atent monitorizată, observându-se fiecare detaliu.

Chiar dacă la început mi s-a părut că suntem un fel de cobai umani, supuşi unor experimente diverse (psiho-mentale şi sociale), am avut parte de experienţe (prin regres temporal) prin care am realizat că acest experiment este vital pentru o bună parte a civilizaţiilor din această galaxie şi că suntem cu toţii părtaşi la el de bună voie. Ştiam că vom experimenta o lume dură, o lume a dualităţii, a extremelor, o lume a forţei brute, o lume care părea să fie uitată de Dumnezeu.

În această perioadă, structura grilei energetice a fost ajustată vibraţional în aşa fel încât anumite legi universale să fie probate mai greu, adică era nevoie de timp pentru ca răspunsul acţiunilor (feedback-ul) să fie clar observabil. Este una din condiţiile necesare pentru ca primele structuri energo-informaţionale ale celor două curente evolutive să se desfăşoare liber. Legea Mentalismului (Unităţii), dar şi Legea Cauzei şi a Efectului sunt, din această cauză, cel mai greu probate (observate) la nivele mai subtile. Acest lucru a dus la formarea şi dezvoltarea unui corp psiho-mental reactiv, bazat îndeosebi pe senzitiv şi emoţional. Dominante erau aşadar caracteristice regnului animal, iar dinamica omului era dominată în principal de pulsiunile instinctelor primare.

Cu toate acestea, lumea nu a fost lăsată la întâmplare. Legile Universale s-au făcut cunoscute, în diverse moduri, marilor civilizaţii.

Fie că s-au numit Legile Kybalionului, fie că s-au numit Legile Belagine, Legea lui Tao, Vede, Legile lui Moise sau altele, întotdeauna Legile Universale au fost la îndemâna celor care au căutat o cale spirituală autentică. Prin ele se deschideau numeroase uşi către lumile spirituale. Divinitatea răspunde întotdeauna celor care cer cu sinceritate drumul spre lumină, iubire, armonie, evoluţie. Întotdeauna au fost oameni luminaţi (maeştri, învăţători) care să vină în sprijinul omenirii.

Din păcate, foarte puţini au fost ascultaţi şi urmaţi, iar unii dintre ei au fost batjocoriţi, alungaţi, torturaţi sau chiar omorâţi. Trist este că omenirea nu era obligată să treacă prin toate cele câte a trecut. Nu era nevoie de suferinţă! Nu erau necesare războaiele, nu erau necesare tiraniile, nu trebuia să cunoaştem forme de orânduire dintre cele mai hidoase.

Putea fi altfel…

*din cartea „Misterele Şcolii Zamolxiene” – Descarcă cartea completă aici

ATLANŢII ŞI DACII

Extras din cartea „Inuaki: Reptilianul din mine – Cartea a doua” scrisă de ARYANA HAVAH, în care apare David, un copil care susţine că provine de o altă planetă, numită Inua şi aduce următoarele informaţii:

A: Aş dori să discutăm despre daci. Ai aflat despre ei?
D: Da. Aghton mi-a povestit multe lucruri.
A: Ce îmi poţi spune?
D: Erau o rasă nobilă. Ei erau urmaşii celor ce au fost prezenţi pe Terra încă de la facere. Pe pământul lor s-a născut lumea.
A: Ce inţelegi prin rasă nobilă?
D: Cei ce au fost aici sunt străbunii atlanţilor la fel cum dacii erau urmaşii atlanţilor. Aghton spune că aveau altfel de sânge.
A: De anunnakki?
D: Nu. De alt fel, dar nu se poate spune acum.
A: Şi anunnakki au intervenit în decursul timpului, i-au modificat?
D: Da, dar cu ajutorul altor pământeni şi nu direct.
A: Cum?
D: Peste rasa lor s-au suprapus alte rase.
A: Îmi poţi spune cum arătau fizic străbunii noştri?
D: Erau foarte înalţi, aveau păr blond-roşcat şi ochii albăstrii, dar nu ca albastrul de acum.
A: Cam ce fel de albastru?
D: Cumva ca al inuakilor.
A: Adică spre mov?
D: Cam aşa, dar nu exact la fel.
A: Erau evoluaţi?
D: Erau speciali. Erau evoluaţi, erau buni şi ştiau să materializeze iubirea.
A: Cum adică?
D: Ştiau să creeze cu iubire şi din iubire. Acest lucru nu a mai fost prezent pe Terra de la ei incoace, decat ca atribut al unor fiinţe singulare şi nu al unor mase de oameni.

A: Se spune că a existat un conducător pe nume Zamolxe care era zeu.
D: Era om, dar avea ca manifestare pe Dumnezeu şi apoi a ajuns Creator.
A: Tu il vezi?
D: Da. Aghton mi-l arată.
A: Mi-l poţi descrie?
D: il văd inalt, cu barbă şi plete de culoare blond-roşcat. Poartă un fel de haine albe şi ceva din blană. Are un toiag de aur ce se termină in partea de sus cu o salamandră.
A: Adică o fiinţă reptiliană?
D: Era o salamandră, adică o entitate păzitoare a focului sacru, a focului lui Dumnezeu, a luminii. El insuşi era inconjurat de un camp de foc. El era păstrătorul limbii pure, a limbii de aur.
A: Ce este limba pură?
D: Este limba universală a creaţiei, limba sfantă şi adevărată. La inceput pe Terra s-a vorbit această limbă. Mai văd că are pe cap un fel de cerc sub formă de şarpe.
A: Altă reptilă?
D: Ei aveau foarte multe obiecte cu astfel de forme.
A: De ce? La ce le foloseau?
D: Ei ştiau de existenţa anunnakkilor. Erau pentru protecţie.
A: Se protejau de ei cu obiecte cu formă reptiliană?
D:Da.
A: De ce?
D: Pentru că ştiau că forma anihilează forma.
A: Poţi fi un pic mai exact?
D: Numai cu o formă sau o energie de acelaşi fel, dar de altă polaritate poţi anihila sau anula ceva. Este una din legile creaţiei.
A: Cum?
D: Dacă in intuneric aduci lumina, intunericul dispare, dacă in ură pui iubire, ura se anihilează, dacă in tristeţe aduci bucurie, atunci tristeţea nu va mai exista.
A: Dar dacă in iubire aduci ură? Nu se transformă iubirea?
D: Nu. Niciodată. Iubirea şi lumina nu pot fi stinse.
A: Şi cum poţi anihila influenţa anunnakkilor?
D: Dăruindu-le iubire şi lumină.
A: Şi cum dăruiau iubire străbunii noştri anunnakkilor? Mă refer la obiectele de care imi vorbeai.
D: Acele obiecte, să zicem cercul cu formă de şarpe, era incărcat incă de la concepţie, de cand era metal fără formă, cu ideea de a proteja şi a transforma orice energie in iubire. In acest mod cei ce il purtau erau apăraţi de orice atacuri. Tot cu ajutorul lor ştiau să ii recunoască. Mai existau şi alte programe, mult mai complexe, insă nu este momentul să le facem cunoscute.
A: Există şi cateva brăţări, care datează tot din aceiaşi perioadă şi care au formă de şarpe. Sunt insă foarte mari şi parcă făcute pentru oameni de alte dimensiuni.
D: Oamenii de atunci erau mult mai mari decat noi aşa că este normal ca brăţările să fie mari.
A: La vremea respectivă ţara noastră avea aceeaşi dimensiune ca acum?
D: Nu. Era foarte mare. Cam de 8 ori mai mare. O bucată din ea s-a scufundat şi nu se mai vede.

A: Are legătură cu Atlantida?
D: Totul are legătură cu Atlantida. Şi noi cei de acum, numai că nu mai suntem aceeaşi rasă. Sangele lor a fost amestecat cu sangele altora.
A: S-a urmărit acest lucru?
D: Da. S-a făcut intenţionat. Nu se dorea existenţa unei rase atat de evoluate şi pure. Totuşi noi păstrăm multe din aspectele originale. Dacă am vrea am putea să ne amintim aceste lucruri. Ele se află ascunse adanc in ADN-ul nostru.
A: imi poţi spune de ce au dispărut atlanţii ca rasă?
D: Ei nu au dispărut niciodată. Sunt şi acum aici. O mare parte din pămantul lor a fost distrus, dar cei ce trebuiau să se salveze au ştiut de această distrugere şi au plecat in alte părţi.
A: Din ce cauză s-a hotărat distrugerea unora şi salvarea altora?
D: Atlanţii aveau manifestare de dumnezei, adică puteau crea, numai că au inceput să creeze cu mintea şi nu cu inima şi in detrimentul celorlalţi. La toate acestea s-a adăugat şi influenţa anunnakkilor, care au reuşit să ii invrăjbească.
A: Mai există astăzi linii pure de oameni cu descendenţă atlanta?
D: Nu. Toţi au sange amestecat. Acelaşi sange se găseşte in prezent şi in ţările din nord. Aici au cel mai mare interes anunnakki. Ei vor să oprească definitiv această rasă şi prin orice mijloace. Acolo sunt cele mai mari atacuri energetice. La noi Zamolxe avea sange pur la fel ca şi cei ce au trăit in timpul lui. După aceea au mai existat linii pure, dar s-au oprit cam pe la anul 1600.
A: De ce?
D: Pentru că s-a urmărit stingerea lor. Şi ei au fost păcăliţi de anunnakki.
A: Zamolxe făcea minuni?
D: Nu făcea minuni, căci mulţi puteau face ce făcea el. El era păstrătorul Codului Legilor.
A: Ce era Codul Legilor?
D: Era o carte groasă cu foi din metal in care se aflau scrise Legile Universale. La fel cum exista pe Inua Cristalul cu Codul Legilor. In cea carte se găsea răspuns la orice intrebare. Cine avea o problemă venea şi o consulta. Zamolxe era păstrătorul cărţii.
A: Avea cunoaştere?
D: Toţi erau aşa.
A: Aşa se năşteau?
D: Ei se năşteau oameni, dar erau speciali. Cand copiii ajungeau tineri erau luaţi şi trimişi să inveţe.
A: Şi fetele şi băieţii?
D:Da.
A: Ce invăţau?
D: invăţau cum să il facă manifeste pe Dumnezeul din ei.
A: Şi reuşeau toţi?
D: Şcoala avea trei trepte. Prima era pentru toată lumea, la a doua intrau numai cei care treceau anumite teste, iar a treia era rezervată pentru cei care vroiau să fie conducători sau iniţiaţi. Pentru cei iniţiaţi mai exista o treaptă, dar la care foarte puţini au ajuns. Era treapta care te transforma in Creator.

A: A ajuns cineva Creator?
D: Zamolxe era Creator şi au mai fost caţiva. Ei nu sunt cunoscuţi incă, dar in curand se va face o descoperire şi vom afla mai multe despre ei. Au fost şi două femei. Una a fost sora lui Zamolxe.
A: Zamolxe a avut o soră?
D: Da. Ei aşa au venit. Erau pereche. Ei erau Creatori numai impreună.
A: Pentru a avea energia feminină şi masculină la un loc?
D: Numai aşa poţi avea energia perfectă, necesară Creaţiei.
A: Se spune că Zamolxe avea un loc sfant, numit Kogaion, care ar fi de fapt cetatea Sarmisegetusa-Regia.
D: Cetatea de care vorbeşti nu exista in vremea lui Zamolxe. Ea a fost făcută mai tarziu. Aghton spune că Kogaionul s-ar afla undeva in zona Sfinxului din Bucegi. Tot acolo mai exista in acea vreme o cetate, in zona cunoscută astăzi sub numele de Babele.
A: Unde anume?
D: Nu avem voie să ştim exact locul. Este un important centru energetic. Acolo se afla şi şcoala de care iţi vorbeam.
A: Cat dura această şcoală.
D: Prima treaptă dura atata cat trebuia, adică pană cand tanărul işi insuşea invăţătura. A doua dura cam doi ani, a treia trei, iar treapta a patra dura toată viaţa.
A: Cum adică toată viaţa?
D: Cel ce era iniţiat invăţa toată viaţa. invăţarea nu se oprea niciodată. El nu era desăvarşit atata timp cat se afla pe Terra. El se pregătea să se desăvarşească.
A: Adică nu devenea niciodată Creator?
D: Era Creator, dar se desăvarşea doar cand se unea cu Creatorul.
A: Şi Zamolxe in prezent este unit cu Creatorul?
D: Da. El este Creator.
A: Adică este Creatorul.
D: Nu. El este Creator. Este unit cu insuşi Creatorul dar este Creator.
A: Să inţeleg că are o identitate proprie?
D:Da.
A: Ce este el astăzi?
D: El este o energie.
A: Şi dacă vreau să il simt, pot cere acest lucru?
D: Da. Dacă vrei il poţi avea in tine.